Timpul
Adauga site-ul TIMPUL la favorite! Literatura | Arte vizuale | Arta spectacolului | Utilizator nou
   
Calendar
Calendar
Enciclopedia
Enciclopedia
Festival
Festival
Club
Club
Tineret
Tineret
Revista
Revista
Editura
Editura

Noua adresa de corespondenta a revistei TIMPUL
CP 1677, OP7 - IASI
Introduceti in casuta de mai sus cuvinte cheie sau un nume de artist pe care dorit sa il cautati (ex: interbelic )

Scrisoare cu noutati
Introduceti in casuta de mai jos adresa de e-mail la care vreti sa primiti ultimle noutati
Vreau sa primesc noutatile



Proiecte sustinute
Servicii Web Profesionale

Statistici site
Literatura: 2.871
Arta vizuala: 1.181
Arta spectacolului: 30
Comentarii: 1.522
Membri inregistrati: 1.664
ON: 0 membri / 1 musafiri
Total hituri: 461.653
Total vizitatori unici: 177.282

Link-uri recomandate
@ntonesei's BLOG
A.F.C.N.
Bogdan Ulmu
Casa de cultura "Mihai Ursachi"
Clubul Cinefililor
Dan Lungu
Dorin Tudoran
Editura UAIC
FESTIVALUL EuroART Iasi
Filosofi@lasi
Flacara Iasului
Fotografa
Hobbitul - Emil Brumaru
Hobbitul - Emil Brumaru
Iasi-City
Iasi-City
IASINET
ICR - Romania Culturala
IMPACT FM
IMPACT FM
Ioan T. Morar
Lucian Dan TEODOROVICI
Lumea cartii
Mihai MALAIMARE
NewsIasi
Paul Gorban
Polirom
Primaria Municipiului IASI
Radio Guerrilla
Radio Ia?i
Radio Ia?i
Serban Axinte
Stefan Abageru
StiLL ONline
Suplimentul de cultura
Universitatea "Al.I.Cuza"
EXIST? VIA?? DUP? MOARTE , Marius Concita - Eseu / Literatura

Cântecele preo?ilor se ridicau ca un fum dens cu miros de cear? ?i t?mâie catre sfin?ii picta?i pe cupol? ce priveau împeitri?i cu ochi reci c?tre muritorii de jos ce ascultau smeri?i slujba, închinându-se iar??i,pentru iertarea p?catelor lume?ti.
Când am iesit în lumina vie?ii de afar? printre oamenii ce se sim?eau acum mai buni ?i mai cura?i,o întrebare m? fr?mânta,de?i nu aveam voie s? m? îndoiesc.
A doua zi un telefon în care se auzea un glas sugrumat m? anun?ase c? Robert,un vechi prieten murise.
Un infarct fulger?tor îi retezase via?a c?nd înc? mai avea atâtea lucruri de l?sat în urm?.Desigur c? asemenea ve?ti au darul s? te scoat? din normal.M-am a?ezat pe un scaun de team? s? nu m? pr?bu?esc ?i dup? mult timp în care am stat nemi?cat a?teptând parc? s? m? trezesc dintr-un vis urât ,m-am îndreptat spre casa prietenului pierdut.
De la u?? m-au primit cu ?ipete ?i vaiete.So?ia,un frate venit în grab?,vecinii,se jeleau care mai de care.
Prietenul meu,mai bine zis fostul meu prieten z?cea pr?bu?it în pat cu fa?a galben?,aspr? ?i m?run?it? ca un cocean de porumb.
M-am închinat,mi-au dat lacrimile,apoi,discret,convins c? nu sunt de nici un folos,m-am strecurat pe u?ile l?sate vrai?te ?i am plecat dep?nând strada sub pa?i rari ?i uita?i.
În ora? se aflase ,iar relat?rile mele,f?r? s? aduc? nimic nou ,au produs interes:
-L-ai v?zut?
-Cum arat??
-Din ce i s-o fi tras?
Supozi?ii,oftaturi,regrete ?i concluzia:
-A?a o s? ne ducem to?i!
În ziua aceeia am sim?it un gol în stomac.Dup? prânz am sperat c? voi putea a?ipi pu?in dar n-a fost chip.Presim?eam cu team? c? ?i noaptea va fi la fel.Desigur,m? a?teptau ore de insomnie...
Robert m? urm?rea aducând o dat? cu imaginea lui,o sumedenie de gânduri ?i întreb?ri care, dealtfel, de?i normal s? te preocupe,totu?i pân? atunci,ce-i drept,nu prea îmi r?piser? timp.Ame?it, n?ucit de nesomn,deabia am închis ochii spre diminea??.
Visuri având acela?i subiect -r?mas acum ?i f?r? cenzura con?tientului mi-au toropit starea sufleteasc? ?i mai puternic,iar la trezire eram o epav?.Mi -ar fi fost inposibil s? fac ceva ca lumea...M-am învârtit tot timpul prin cas? f?r? rost.Nu în?elegeam ce se întîmpl? cu mine.Mai avusesem pierderi,chiar mai apropiate,dar reu?isem s?-mi st?pânesc nervii,pirderi care nu m-au zbuciumat ca acum,de?i Robert nu-mi era decât prieten.
-.Poate vârsta,apropierea de vârst? ,am îcercat s? dau o explica?ie.
Pe sear? am primit un telefon.Cineva din familia decedatului,m? anun?a ?i m? ruga s? fac parte dintre cei vor str?jui sicriul înainte de a porni pe ultimul drum.
Ce puteam spune? Fusesem prieteni vechi ,prieteni apropia?i de când m? ?tiam!
Înc? o noapte de calvar.Totu?i,mai u?or de suprtat,pentru c? intervenea,mijind ca o satisfac?ie nepermis? gândul ca a doua zi se va termina totul ?i lucrurile vor intra în cursul lor firesc.
Dar diminea??,depresia m? cople?i din nou.Mi-era imposibil s? m?nânc,s? beau ceva, s? r?sfoiesc o carte,un ziar.
-Lini?te?te-te,m? încurajau cei din cas?,dar eu nu aveam ochi decât pentru ceasul care b?tea cu lovituri de ghilotin? în creierul meu înfeirbântat.
Pe pat,periat? ?i îngrijit?,zacea ?inuta de rigoare.Pantofii i-am îcercat de mai multe ori.N-aveam de ce m? plânge, ?i totu?i,în preajma mea în ceea ce se întâmpla în jur,sim?eam o senza?ie de lucru neterminat ?i ciunt.Am preferat s? ies pu?in pe str?zi,s? merg, decât s? mai r?mân între pere?ii casei mele care îmi devenise de nesupertat.
Schimbarea decorului mi-a f?cut bine.Singur pluteam într-o t?cere oarb?,ca rodul dintr-un m?r.
Reveneam greu la realitate,dar,ajuns în apropierea adresei spre care m? îndreptam,marun?ind timpul ?i pa?ii,am reu?it s?-mi reg?sesc siguran?a.
Sosirea mea a fost cuviincios de timpurie ?i,dup? ce am mai prezentat coondolean?e familiei,împreun? cu al?i trei cunoscu?i,la ora potrivit?,ne-am încadrat în jurul sicriului.
Stam de aproape un sfert de or? într-o apatie aparent?,de?i,absent,probabil nu-mi puteam controla micile gesturi inerente,când,cicnindu-m? de o realitate pe care pân? atunci încercasem s? o ignor,am început s? privesc spre mort,sub inboldul unor porniri inexplicabile.
Sim?eam c? tr?ie?te.Mâinile îi erau împreunate peste piept.Fa?a, str?juit? de flori,se imobilizase ca o sob? de teracot?.Discret,pe l?turi,se vedeau col?urile unor pungi cauciucate pline cu ghea??.Totul explica strident motivul pentru care eram strân?i aici.
?i totu?i,sim?eam cum Robert tr?ie?te.Concentrarea mi-a produs o apasare ca ?i cum a?i fi dus o greutate de plumb pe cre?tet.Dar ceea ce a?teptam”ca firesc”s? se întâmple s-a întâmplat.Pentru to?i ceilal?i a fost o scen? uluitoare,de groaz?,halucinant?.Pentru mine -fireasc?.
Mortul,b?nuitul mort ,nemortul,a schi?at întâi un gest vag cu mâinile.Nimeni nu l-a observat sau,în cazul c? cineva ar fi fost atent ,ar fi crezut c? încle?tarea lor cedeaz? datorit? unei cauze oarecare.Eu îns? a?teptam ?i stiam c? acesta va fi semnalul care va declan?a întreg mecanismul unor evenimente cu totul neobi?nuite.
Peste câteva clipe, gestul imperceptibil a crescut în intensitate,degetele s-au dezdoit,?i, ceea ce n-a sc?pat nim?nui Întinsul-întru Domnul a deschis ochii.I-a deschis ca ?i cum atunci s-ar fi trezit din somn.Femeile au ?ipat ,unele au le?inat ,camera mare,plin? pân? atunci,s-a golit aproape în întregime,doar câ?iva din asisten??,nu ?tiu dac? cei mai curajo?i,dar în orice caz cei mai lucizi,au r?mas locului,stupefia?i,hot?râ?i îns? ca s? sar? in ajutorul celui care pân? atunci fusese socotit dus pe lumea cealalt?.
Eu îns?,care ?tiam cum stau lucrurile,le-o luasem tuturor înainte.Când mâinile prietenului meu s-au încle?tat întreb?toare de marginile sicriului,privindu-l plin de încredere, în ochii deschi?i,i-am sprijinit capul cu palma întins? sub ceaf?.Apoi,cu celalat? mân?,îndep?rtând florile care acum deveniser? inutile,l-am ridicat de sub?iori.
Robert fusese,adic? ?i acum era,un om rafinat, cult, de o inteligen?? rar întâlnit?.Desigur c? în prima clip? de con?tii?? revenit?,a în?eles toat? situa?ia.
-Esti vejnic, prietene,i-am zâmbit,luându-i mâna într-a mea.
-Nu,sunt doar un om care nu ?tie s? moar?.
-O s? stai r?u cu reumatismele,am mai ad?ugat,îndep?rtându-i pungile cu ghe?? de pe margini.
-Noroc c? picioarele mi-au fost tot timpul,?i “dincolo”,calde, mi-a ripostat el.
Discu?ia aceasta dezinvolt?,prea pu?in deosebit? de stupidul obi?nuit, a avut darul s? arunce o plas? lini?titoare peste tensiunea nefireasc? iscat? de” înviere “.
Robert,cu ajutorul celor ce nu-l p?r?siser? nici la bine nici la r?u era acum a?ezat pe un scaun,privind-nici mirat nici nemul?umit,în orice caz cu un ochi destul de critic-tot ceeace se petrecea sau mai bine zis se petrecuse in “lipsa lui”.?i-a apreciat costumul,înc???mintea,si-a pip?it ?i aranjat,pu?in mai târziu,cravata, într-o oglind?.Mai mult,dintr-un buchet pe care l-a ridicat între degete,a luat un boboc de trandafir pe care ?i l-a ag??at în piept cu un ac de g?m?lie desprins din pânza de doliu ce-i str?juia sicriul.
-V-am f?cut o surpriz?.O surpriz? fericit?,cred.A? vrea s-o transform într-o realitate consistent?.Nu v? rog decât s? fiu scutit de chinul întreb?rilor ?i de sfredelul celor care ar vrea s? ?tie ceeace nici eu nu pot s? explic.S-au adus câteva p?h?rele cu vi?inat?.Încet,încet,pe m?sur? ce afar? se cobora o lini?te nes?tul?, ca o a?teptare de prohod ,ne beam,în înghi?ituri sf?râmate între buze ,licoarea în?el?toare, scormonind întreb?ri nepuse.
Culmea a fost când ,luîndu-mi mâna,mi-a spus:
-?i-acum,nu vrei s? facem o plimbare?
Modul în care sfida moartea,noua lui intrare în via??,obi?nuin?a cu traiul de toate zilele,dup? ceeace se întâmplse,nu puteau decât s? consterneze.
Pritenul meu se ?inea destul de bine pe piciore,totu?i, i-am oferi bra?ul.Respectoas?, lumea s-adespicat în c?rare la apari?ia nostr? pe sc?ri.
Cortegiul ne-a condus tot timpul, men?inând o distan?? care era suficient? s? ne am?geasc? în a crede c? suntem pleca?i într-o plimbare duminical?.Treceam prin fa?a prim?riei,?i primarul,anun?at desigur de minune,ni-a e?it în cale.
Ar fi vrut s? ne felicite,ca la un început de nunt?.
-Nu te sim?i obosit?Nu faci un efort prea mare??i mai ales,cum a fost pe lumea cealalt??
-Nu pot s? v? spun nimic,decât c? m? simt bine.Starea de cunoa?tere nu este decât o for?are ridicol? pentru a ron??i ceva din adev?r.Dac? am ?ti-o cu adev?rat ar însemna s? ne confund?m cu divinitatea.
Primarul,dup? asemenea r?spuns,n-a mai c?utat s?-l descoas? ne-a urat drum bun ?i plimbare pl?cut?.
În parc se afla toat? suflarea ora?ului.Probabil,un serviciu de teroare necunoscut mie ac?ionase rapid, imprimând oamenilor o comportare asem?n?toare umbrelor din povestirile în care stafiile au umbre.Nu se auzea nici o vorb?,nu se sim?ea nici un gest,mul?imea era a?a de compact? ?i t?cut? încât, în jurul ei,se pietrificaser? ?i undele de aer.R?t?ceam pe alei,încol?cindu-mi cuvintele în gânduri ascunse,dar prietenul meu avea o poft? nesperat? de umblet.
Se f?cea sear?, o sim?eam dup? lic?ritul din ce în ce mai vizibil al fl?c?rii chibritului cu care î?i aprindea ?igara.P?stram mâna lui sub bra? când am avut impresia unei prime r?mâneri în urm?.
-Echilibrul dintr-e noi se sprijin? pe mijloace destul de s?r?c?cioase,i-au picurat rar cuvintele peste sunetul t?cerii.Mi s-a p?rut sau printre-e vorbe,amor?irea ?esea un ?nur cenu?iu mulat pe siluetele noastre,care ne reamintea perfid locul de unde plecasem?
Nu,nu era o închipuire.Aici,sub bra?ul meu o inim? b?tea ca paginile unei c?r?i r?sfoit? în grab?.Într-adev?r,în dreapta mea se murea.
De data aceasta definitiv,con?tient,acceptat.
Ajunsesem acas?.Ceea ce era în jur nu m? mai interesa.Mi-am condus prietenul înapoi în camer?.
Ce urma s? se întâmple nu puteam întrevedea nici eu ?i cu atât mai pu?in ceilal?i.Robert,nu se putea desp?r?i f?r? p?rere de r?u de un vechi prieten.
Mi-a prins umerii între palmele care acum deveniser? u?oare ca un fâlfâit de arip? retezat.
-La revedere!
Râse cu gura strâmb? ca dup? o arsur? vindecat?.
Apoi,cu gesturi moi dar decise î?i potrivi perna pe care o p?r?sise de câteva ore ,aranj? faldurile pânzei ce înconjura sicriul vopsit cu scriitura mor?ii,se sprijini o clip? de un scaun ?i,lini?tit,p?trunse înapoi în cadru.
N-a apucat s?-?i a?eze ?i mâinile cum trebuie...



















Nr. hituri: 1.530
Adaugat la data: 09:22:02, 04 Oct 2008
Comentarii material Nu exista nici un comentariu pentru acest material.